Retelele sociale in internetAutor: Romulus OPRICA
„Cine se aseamana se aduna”, spune foarte corect un vechi proverb romanesc; iar intuitia si bunul simt ma indeamna sa cred ca acesta zicala are valoare de adevar nu doar in dulcele nostru grai matern. Si ca lucrurile stau asa, o dovedeste si Danah Boyd, cunoscuta pentru studiile sale privind sociologia internetului: „Conectand oameni cu interese comune [...] Fakesters sprijina legaturile dintre indivizii care se aseamana” [Citat: boyd, danah. 2006. “Friends, Friendsters, and MySpace, Top 8: Writing Community Into Being on Social Network Sites.” First Monday 11:12, December.
Deci, am putea spune ca in retelele sociale de orice natura avem de-a face cu oameni care interconecteaza pe baza unui interes comun, sau, conform paradigmei functionaliste a lui Boissevain, pe baza unor roluri sociale pe care ei le indeplinesc.
Ce sunt retelele sociale virtuale? Prefer sa o ascult tot pe Danah Boyd care afirma in Knowledge Tree 2007, 13, May):
„Retelele sociale virtuale sunt ultima generatie de „spatiu public mediat” - spatiu in care oamenii se pot aduna intr-o zona publica medita de tehnologie. Intr-o anumita masura, spatiile mediate sunt similare cu cele nemediate, precum parcuri, mall-uri, parcari, cafenele, etc. Adolescentii sunt acolo pentru a se conecta cu prietenii lor. Alte persoane aflate in preajma pot participa la discutie daca subiectul este interesant sau o pot ignora.
Spatiul public are multiple roluri in viata sociala – permite indivizilor sa dea un sens normelor sociale care reglementeaza societatea, lasa oamenii sa se exprime si sa invete din reactiile celorlalti [...] sa participe la experintele celorlalti (Arendt 1998).
Retelele sociale virtuale sunt o alta forma de spatiu public”
In social networkul virtual insa sunt multe lucruri care difera de social networkul fizic, delimitat geografic si chiar cultural, in care identitatea ta este mult mai vizibila decat in internet:
„Adolescentii isi creaza adesea identitati false, cum ar fi numele, varsta sau localizarea, pentru a se proteja. In timp ce multi parinti isi incurajeaza copiii sa adopte aceasta tactica pentru a se proteja de straini, 47% dintre tinerii studiati adopta acesta tactica tocmai pentru a se proteja de ochii parintilor.
[...], datele pe care utilizatorul le afiseaza in MySpace spun ca are 67 de ani, este din Zimbabwe, in timp ce in descrierea personala indica faptul ca are 14 ani si este eleva la un liceu din Texas.” [“Social Network Sites: Public, Private, or What?” (Knowledge Tree 2007, 13, May); Danah Boyd]
La toate cele de mai sus as vrea insa sa mai adaug o alta afirmatie a renumitei cercetator social Danah Boyd:
„In vreme ce exista nenumarate retele sociale virtuale, membrii tind sa urmareasca pathernuri culturale si lingvistice. Foarte putine site-uri reusesc cu succes sa sustina grupuri din diferite natiuni-stat la un loc, chiar daca Orkut este populara atat in India cat si in Brazilia, Cyworld are o larga audienta in China si Corea de Sud, iar MySpace incearca sa creasca global” [Why Youth (Heart) Social Network Sites: The Role of Networked Publics in Teenage Social Life(urmeaza a fi publicata)]
Reteaua „Person2Person”
Ce poate insemna acest lucru? Sa analizam urmatorul scenariu, testat de noi in mai multe randuri: doua persoane din orase diferite se intalnesc pe un teren neutru. Daca trec de primul filtru, care este dat de aspectul fizic (ceea ce in internet nu exista), urmeaza un dialog in care cele doua persoane vor sa afle una de la cealalta date de identificare. In principal, nume (Cum te cheama?) si localizare geografica a domiciliului (De unde esti?).
Daca, mergand pe matricea logica a interesului de tipul DA (corespunde – merg mai departe); NU (nu corespunde – ma opresc) cele doua persoane pot dori sa mai afle una de la cealalta, in functie de interesul pe care il au, date legate de localizarea socio-profesionala (Cu ce te ocupi?; Esti casatorit/casatorita?; Ce faci in timpul liber? Etc)
Retelele sociale virtuale sunt conduse de conceptul „utilizatori cu interese/nevoi comune”. Utilizatorul insa are o „replica” a sa intr-un spatiu delimitat geografic si cultural. Acesta este explicatia constatarii cercetatorului Danah Boyd conform careai membrii unei retele virtuale urmaresc pathenuri culturale si lingvistice si este dificil sa fi prezent in zone diferite din punct de vedere socio-cultural si cu atat mai mult geografic. Oricat de mare ar fi nevoia sau interesul comun, utilizatorul este limitat de spatiul fizic in care traieste. Chiar daca eu, utilizator din Romania, Brasov, intalnesc un utilizator cu interese comune in China, este mult mai probabil sa am o comunicare mult mai focusata cu un utilizator cu interese comune din Brasov, sau chiar Bucuresti, decat cu cel din China, al carui nume de oras nici macar nu pot sa-l pronunt.
De ce este mult mai probabil acest lucru? Pentru ca in orasul in care eu locuiesc, sau chiar si la 150km departare, ma mai pot intalni cu utilizatorul aceleiasi retele sociale din care si eu fac parte si la o cafea la cafeneaua din colt, pe care si eu si el (utilizatorul) o cunoastem. Oricat de coerenta si productiva ar fi comunicarea in spatiul virtual, individul are nevoi de asociere si in spatiul delimitat geografic. Nevoi de afiliere, nevoi de dezvoltare personala, nevoia de impartasi experienta traita in spatiul comun.
Daca aceste afirmatii sunt adevarate, iar noi consideram ca sunt, iar in acest moment retelele sociale virtuale sunt dominate de cele ce au la baza conceptul „interes comun” fara a fi conceptual construite pentru a pune accent pe localizarea geografica a individului utilizator; daca suntem de acord cu afirmatia ca inclusiv intr-un teritoriu relativ limitat cum este cel al Romaniei avem particularitati de la o regiune la alta si chiar de la un oras la altul (sa ne gandim doar la Timisoara, Harghita, Brasov, Bucuresti, Craiova, Iasi si Constanta), putem oare sa ne imaginam macar ca viitorul relelor sociale virtuale va fi strans interconectat cu aceste particularitati?
Putem oare sa afirmam, fara sa gresim, ca vor aparea retele sociale virtuale care vor acoperi un teritoriu geografic larg, dar care se vor concentra conceptual pe particularitatile locale, formand de fapt o retea de micro-retele sociale?
Retelele sociale virtuale sunt o aparitie a ultimilor 5 ani si sunt populate in prezent mai ales de adolescenti (a se vedea MySpace; Bebo, etc) si este firesc la vasta adolescentei sa evadezi din spatiul geografic in care este „captiv”. Astfel, sociologic vorbind, retelele sociale raspund mai ales nevoii de evadare, de explorare, decat celorlalte nevoi care sunt mai degraba conexe, pretexte; insa odata cu trecerea de varsta acumularilor primare, la cea in care primordiala devine nevoia de afirmare sociala in spatiul fizic in care individul traieste previzionam o dezvoltare tot mai mare a retelelor sociale virtuale care vor ingloba experienta comunitatii.
Un astfel de tip de retea sociala il numim retea „person to person” (person2person), in spiritul celorlalte notiuni de tipul b2b sau c2c folosite mai ales in internet.
Reteaua sociala „person2person” are caracteristici precum:
- delimitarea retelei in functie de particularitatile regionale/locale (ex: fie ca-mi place, fie ca nu, fac parte din grupul brasovenilor);
- varsta membrilor, interesul pentru o astfel de retea crescand din momentul intrarii la facultate (18-20 ani) si stagnand in momentul in care individul se realizeaza pe plan personal si profesional (30-35 de ani) – pentru ca din acel moment va cauta informatie specializata;
- membrii sunt in perioada de dezvoltare personala si profesionala, integrare si pozitionare in cadrul comunitatii din care face parte
- membrii sunt mai ales key-opinion leaders in grupul lor
Prezenta analiza reprezinta un demers incipient, timid sociologic, teoria retelei „person2person” urmand a fi studiata si dezvoltata in perioada urmatoare.
|
